Luni

Turismul pe bicicletă va străbate şi România

Comenteaza Mai 4, 2009 – 9:45 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Ţara noastră va avea zece magistrale de cicloturism de şosea şi opt rute montane pentru fanii turismului pe bicicletă.
Reteaua nationala de cicloturism (marcata cu rosu) si cea de mountain biking (cu verde)

Ministerul Turismului vrea să reglementeze reţeaua naţională de trasee turistice pentru biciclişti. Astfel, cei pasionaţi de mersul pe bicicletă vor avea trasee naţionale pe care le pot străbate de la cinci până la 12 zile sau maximum o zi în cazul unui traseu local. „Ciclotraseele se desfăşoară pe drumuri existente, accesibile, cu caracter cât mai pitoresc şi trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de şosea şi de munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil şi expert“, se explică în proiectul de lege propus de Ministerul Turismului.

Pe fiecare drum vor fi montate indicatoare colorate diferit, în funcţie de gradul de dificultate al traseului: albastru pentru lejer, roşu pentru mediu, negru pentru dificil şi galben cu negru la traseul pentru experţi.

Pentru identificarea mai uşoară, fiecare ciclotraseu va avea o temă, denumire, siglă şi indicativ. Evidenţa şi administrarea lor vor fi făcute la nivel regional de către comisiile judeţene, iar la nivel naţional de către Ministerul Turismului. Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu poate fi supusă plăţii de taxe de acces sau tranzit, însă autostrada este singurul loc în care va fi interzisă pedalarea. „Noi căutăm locuri cât mai atractive, nu adrenalina de a merge pe marginea autostrăzii pe lângă maşinile care circulă cu peste 100 la oră“, spune amuzat Radu Mititean, preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din România (FBR) şi directorul Clubului de Cicloturism NAPOCA.

La ora actuală există foarte puţini români care practică propriu-zis cicloturismul. „Estimările subiective ale organizaţiilor de biciclişti indică un număr de sub 1.000 de cicloturişti pasionaţi care fac sistematic ieşiri mai lungi şi de sub 10.000 care fac excursii ocazionale sau scurte pe bicicletă“, spune preşedintele FBR. Cât despre străinii care vin în România, reprezentantul FBR precizează că „din datele unor agenţii de turism care organizează asemenea trasee, ar fi vorba despre o cifră între 1.000 şi 5.000 de biciclişti care vin anual să practice cicloturismul ca activitate principală pe perioada şederii în ţară şi un număr de alţi 5.000-20.000 care practică şi cicloturismul ca activitate ocazională în timpul sejurului în România“. „Probabil peste 2/3 dintre cicloturiştii străini provin din ţările UE din estul, centrul şi vestul Europei, în primul rând Germania, apoi Ungaria, Austria, Franţa, Belgia, Olanda, Cehia şi Polonia“, spune Radu Mititean.

Turismul pe bicicletă poate fi o afacere profitabilă, nu doar prin deschiderea unor shop-uri şi service-uri de biciclete, dar şi din organizarea unor evenimente, cum sunt ciclocăţărarea (cycloclimbing), manifestările tip festival - maratoane, tabere şi altele. De exemplu, „în Elveţia această ramură a depăşit încasările de la schi. În Germania, în ultimii cinci ani, piaţa bicicletelor creşte constant cu peste 10%, iar Traseul Dunării dintre Germania şi Austria este făcut de peste 100.000 de turişti pe an, care nu ar veni altfel decât pe biciclete“, explică preşedintele FBR.

Multe trasee din România pot deveni ciclotrasee internaţionale. „Există deja multe proiecte, îndeosebi cu Ungaria, Serbia, Ucraina, pentru Circuitul Cicloturistic al Maramureşului, Circuitul Bucovinei sau Circuitul Dunării Inferioare. Traseul Cicloturistic al Dunării (parte din magistrala cicloturistică transeuropeană EuroVelo nr. 6), Circuitul Carpatic, Circuitul Mării Negre, Traseul Memorial al Cortinei de Fier, Traseul Limesului Nordic Roman sunt alte proiecte internaţionale care s-au blocat pentru că nu avem bază legală, legislaţia care să ne permită semnarea unor parteneriate”, spune preşedintele FBR.

Trasee pentru mountain biking:
• Culmile principale ale munţilor Suhard, Rarău, Obcina Mestecănişului, Grohotiş, Baiului, Bucegi, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa, Latoriţei;
• Transalpina (şoseaua care trece cel mai înalt pas al României - Urdele, 2.147 m) şi drumul care trece peste creasta principală a Călimanilor (de la Gura Haitii la Lunca Bradului sau Topliţa)
• Alte drumuri ce trec peste pasuri precum Jiu-Cerna, Vâlcan, Tărtărău, Groapa Seacă sau Curmătura Olteţului
• Drumurile care urcă vârfuri înalte ale multor masive montane cum ar fi Cucurbata Mare, Găina, Vlădeasa, Lăcăuţi (Vrancei), Penteleu (Buzău), Omu (Bucegi), Semenic.

Trasee pentru cicloturism de şosea:
• Zone cum sunt Oaşul, Maramureşul, Lăpuşul, Bucovina, Ţinutul Neamţului, Apusenii, Banatul montan, Oltenia subcarpatică, Muntenia subcarpatică, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Podişul Târnavelor, Ţara Secuilor, Dobrogea, împrejurimile unor mari oraşe
• Văi, zone de luncă şi de coastă precum V. Arieşului, V. Izei, V. Crişului Alb, V. Crişului Negru, V. Dunării până la Orşova şi pe zona dobrogeană, V. Bistriţei, V. Oltului superior, V. Jiului, V. Prahovei, Litoralul de la Constanţa spre nord până în Delta Dunării
• Văi, lunci şi zone costiere ce devin mai accesibile şi atractive cicloturistic pe viitor: V. Dunării, V. Someşului (aval de Gilău),
V. Oltului (şi aval de Braşov), V. Argeşului, V. Siretului, V. Prutului, V. Sucevei.

Sursa: Cotidianul

cicloturism, Romania, trasee, turism pe bicicleta