O pot face şi cu ocazia primului concurs de ciclism cross-country al Bucureştiului, care va avea loc pe 10 mai şi se va desfăşura pe un traseu de 50 de kilometri prin pădurile din Băneasa, Tunari şi Snagov. Competiţia „Prima evadare”, deschisă amatorilor şi sportivilor de performanţă, a adunat deja circa 130 de înscrieri pe site-ul evenimentului (http://primaevadare.ro). Potrivit organizatorilor, Clubul Alpin Român şi NoMad Adventure Team, traseul are dificultate redusă, pe drumuri de ţară, pe câmp şi pe poteci de pădure, unde cicliştii au ocazia să dea nas în nas cu căprioarele.

„Am văzut cel puţin zece când am făcut traseul pe-acolo”, povesteşte Daniel Sărdan, de la NoMad. „Vânătoarea o să fie interzisă în timpul concursului”, glumeşte colegul său, Radu Puşcaşu, de la Clubul Alpin. Amândoi spun că şi-au dorit promovarea pădurilor din nordul Bucureştiului şi altfel decât în varianta grătarelor. Ei se aşteaptă la o participare de cel puţin 250 de ciclişti, între care şi nume cunoscute ale concursurilor de mountain-bike (MTB).

„Aperitive” la palat

Startul va fi dat la ora 9.30, din parcarea Academiei de Poliţie, iar traseul va trece prin Pădurea Băneasa, Pădurea Tunari (prin spatele aeroportului), Căciulaţi, Pădurea Baloteşti şi Pădurea Snagov. Competitorii vor primi apă, glucoză, lămâie şi banane la cele două puncte de alimentare de pe traseu, una fiind instalată chiar în curtea Palatului Ghica din Căciulaţi. Linia de finish va fi la Complexul Astoria din Snagov, unde cicliştii sunt aşteptaţi la o „pasta party” organizată de Fru-Fru.

Competitorii vor purta, obligatoriu, cască, iar, opţional, ochelari (pentru protecţie împotriva noroiului şi insectelor), bidon cu apă, pompă, cameră de schimb sau petice pentru pană şi telefon mobil pentru o eventuală rătăcire pe traseu. Bicicliştii fără echipament

îşi vor putea cumpăra cele necesare de la punctele de vânzare instalate la linia de start. Organizatorii recomandă însă ca începătorii să aibă „la activ” măcar două ieşiri de antrenament. Vârsta minimă a participanţilor este de 18 ani, însă puştii care au trecut de 14 ani pot veni la concurs dacă au acordul scris al părinţilor.

Primăriile strâng gunoaiele

Abandonarea ambalajelor sau altor deşeuri pe traseu va atrage după sine descalificarea, ca de altfel şi lipsa căştii de protecţie pe timpul concursului, alegerea scurtăturilor pe traseu, comportamentul lipsit de „fair play” sau folosirea ajutoarelor din afara concursului. Competitorii au la dispoziţie maxim 5 ore pentru a parcurge cei 50 de kilometri, însă profesioniştii nu vor avea probleme să acopere distanţa în cel mult o oră şi jumătate, apreciază Dan Sărdan. Primi trei clasaţi vor obţine premii în bani, cupe şi medalii, iar restul competitorilor vor primi tricouri cu inscripţiile evenimentului. Traseul va purta marcaje speciale şi va fi monitorizat de circa 35 – 40 de voluntari, iar o maşină de teren va interveni în cazul eventualelor accidentări.

Organizatorii au fost nevoiţi să modifice de câteva ori traseul din cauza mormanelor de gunoaie care barau drumul. Ei au vorbit cu primăriile locale ca, măcar cu această ocazie, să strângă deşeurile aruncate în pădure de turişti şi localnici.

Bicicliştii care nu vin însoţiţi de prieteni cu maşini şi sunt prea obosiţi ca să se întoarcă acasă pe două roţi pot lua trenul personal 7034 din Căciulaţi, de la 17.50, sau maşinile RATB-ului (444, 446). Organizatorii vor încerca să pună la dispoziţie, contra cost, şi un mijloc de transport alternativ.

TIMIŞOARA

Primăvara se numără bicicletele

Aproape 1.500 de timişoreni, în frunte cu autorităţi locale şi zeci de vedete naţionale din show-bizz, sport, fashion şi muzică au ţinut să pedaleze sâmbătă prin Timişoara, cu ocazia „Numărătorii de primăvară a bicicletelor”. Acţiunea, care face parte din campania „Verde pentru biciclete” iniţiată de Fundaţia Bega, şi-a propus să demonstreze edililor cât de numeorişi sunt biciclişti şi, implicit, câtă nevoie au de piste special amenajate.

„Evenimentul este menit să încurajeze adoptarea bicicletei ca alternativă de deplasare în scop recreativ sau sportiv, dar şi pentru activităţile cotidiene, şi semnalarea autorităţilor locale asupra nevoilor bicicliştilor de a beneficia de infrastructura necesară”, a declarat Emil Cristescu, omul de afaceri care a iniţiat şi o petiţie prin care se cere primăriei amenajarea mai multor piste pentru biciclete în Timişoara.

„Pentru biciclişti trebuie amenajate piste speciale, pentru că în parcuri există copii mici care nu au instincte de apărare”, a declarat prefectul Mircea Băcală, care a promis că va ridica problema la întâlnirea săptămânală cu primăria. Traseul a durat o oră şi a trecut exact pe unde e mai mare nevoie de piste.

Sursa: Evenimentul Zilei

bucuresti, ciclism, concurs, prima evadare

Sursa: Curentul

Delta Dunarii, elena udrea, potential turistic

Prefectul judeţului Damboviţa, Iancu Caracota, a declarat că au început deja discuţiile cu investitorii italieni.

“Îmi place ideea şi dacă îşi păstrează caracterul ecologic chiar sunt dispus să mă implic. Vreau mai întâi să văd un proiect mai concret care să atragă o paletă largă de turişti, să aibă un teren de golf, centru spa şi altele. Aş putea investi în jur de 10 milioane euro”, a spus Nicola Putignano, preşedintele hotelului Nova Yardinia.

Pentru realizarea acestui proiect, autorităţile trebuie să se ocupe în primul rând de infrastructura rutieră. În prezent, accesul în zonă se realizează pe un drum forestier din Moroieni lung de 40 de km, pe serpentine.

“Când eram tânăr am fost actor cascador şi pe acest drum făceam filme cu indieni, finanţate de studiourile cinematografice germane. Era un loc potrivit, tocmai pentru că era sălbatic”, a povestit Iancu Caracota.

În cazul în care autorităţile din domeniu vor găsi finaţarea necesară, staţiunea ar putea fi pusă pe picioare în următorii patru ani.

Sursa: Antena 3

Bucegi, caracter ecologic, Ecoturism, elena udrea, statiune

Programul de certificare oferă turiştilor certitudinea că produsul turistic pe care îl cumpără este de bună calitate şi contribuie la conservarea naturii şi a dezvoltării durabile a comunităţilor din zona de desfăşurare a programului.

Cine se poate certifica: spaţiile de cazare (pensiuni cu maxim 25 de camere), programele turistice oferite de tur-operatori (cel puţin o zi, maxim 15 participanţi) şi destinaţiile turistice (zone ce oferă, promovează şi coordonează produse şi servicii ecoturistice într-un mod unitar).

Produsele certificate ecoturistic se află pe piaţa produselor turistice încă din 2006. Până în prezent au fost certificate 17 produse (pensiuni şi pachete de servicii/tur) în cadrul sistemului de certificare „Eco-România”. Acestea sunt disponibile în diverse zone din ţară: Retezat, Apuseni, Piatra Craiului, Sibiu, Braşov, Satele Săseşti, Delta Dunării.

„În Europa există sisteme de certificare asemănătoare doar în Suedia şi Norvegia, şi acest fapt plasează produsele de ecoturism certificate în România pe o poziţie unică pe piaţa europeană”, declară Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România. AER a promovat produsele certificate în ultimii doi ani la 17 târguri internaţionale de turism: Londra, Berlin, Viena, Stüttgart, München şi Utrecht.

Sistemul de certificare „Eco-România“ oferă o varietate largă de beneficii atât celor care desfăşoară activităţi turistice, cât şi turiştilor, şi nu în ultimul rând naturii României. Pentru operatorii în ecoturism este o metodă simplă de recunoaştere a calităţii serviciilor lor şi o oportunitate de a promova produsele/serviciile ca produse ”eco”. Pentru consumatorii de ecoturism, certificarea reprezintă o garanţie că produsele alese oferă servicii de calitate şi experienţe în mijlocul naturii într-un mod care nu are impact asupra locului, naturii şi culturii.

Valabilitatea unui certificat în ecoturism este 3 ani. Sistemul nu are caracter obligatoriu, el bazându-se pe participarea voluntară din partea beneficiarilor săi.

Eco Romania, produse certificate ecoturistic, servicii ecoturism

„Pastele in Bucovina” a relansat turismul in zona
Presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, ca programul „Paste în Bucovina” a fost un succes si ca astfel a fost relansat turismul în zona. Potrivit operatorilor de turism din judet, în perioada 10 - 20 aprilie s-au înregistrat aproximativ 28.000 de turisti, afluxul mai mare fiind în zilele de Paste. Cele mai aglomerate zone au fost: Sucevita, Gura Humorului, Vama si Putna. Turistii au fost cazati atât la pensiuni si hoteluri, cât si la rude sau prieteni. Potrivit lui Flutur, 15% dintre turisti au venit din Germania, Austria, Grecia, Elvetia si Spania.

Sursa: Gardianul

caruta, cicloturism, Ecoturism, elena udrea, observarea animalelor, padina, parcul national bucegi, turism in masa

Peşterile s-au format în condiţii de climă care astăzi nu mai există pe planeta noastră şi orice agresiune asupra lor poate duce la modificări ireversibile.

Statul român a emis în anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document în care peşterile sunt tratate distinct, într-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite să le protejeze şi să le conseve.

Dar de la lege până la respectarea ei este cale lungă, dovadă stând mormanele de gunoaie ce se strâng în peşterile din Munţii Apuseni, şi nu numai.

Gropi de gunoi, instalate în subteran

În multe ţări din lume există peşteri în care este permis accesul vizitatorilor, dar există anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numărului de vizite, caz în care administratorul peşterii trebuie să facă un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.

Dar, în România, dintre cele peste 12.000 de peşteri numai câteva sunt strict protejate şi acelea din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul este liber şi nelimitat, se fac grătare la gura peşterilor sau multe dintre ele sunt transformate în gropi de gunoi.

Resturile menajere şi reziduurile industriale infestează pânza freatică, galeriile subterane sunt afumate de torţe improvizate, substanţele corozive din bateriile aruncate la întâmplare se infiltrează în sol, iar fauna specifică este distrusă sau braconată.

Anul trecut, speologii au coborât în peştera Câmpeneasa din judeţul Bihor, unde se află cea mai înaltă cascadă subterană din România, şi au filmat dozele de bere şi sticlele de plastic, împrăştiate peste tot.

Aruncate de la 45 de metri înălţime, peturile erau prinse de pereţii peşterii şi chiar de tavan.

Gunoaiele din peştera Câmpeneasa., judeţul Bihor, au fost adunate de salvamontişti

Bani europeni pentru peşterile din Bihor

Centrul de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca a obţinut însă, de curând, bani europeni pentru peşterile din Apuseni, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

Proiectul prevede protejarea Gheţarului de la Scărişoara şi a Peşterii Urşilor din judeţul Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia şi alte 35 de peşteri mai mici.

Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare, un plan de intervenţie în caz de accidente şi echiparea cu sisteme noi de coborâre în subteran.

Una dintre peşterile din România care beneficiază de un regim special este şi Topolniţa, situată la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitată o dată pe an, primăvara.

Peştera Topolniţa face parte din geoparcul “Platoul Mehedinţi”, iar expediţiile destinate turiştilor se organizează pe galeria Racoviţă, ce are o lungime de 1.600 de metri.

Această peşteră este a doua din ţară ca mărime şi a 17-a din lume, iar cercetătorii au descoperit aici urmele unei civilizaţii neolitice.

În judeţul Gorj sunt peste două mii de peşteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea de la Polovragi, situată pe Cheile Olteţului.Venitul anual obţinut de pe urma Peşterii Polovragi este de 24.300 de lei.

Turiştii pot intra în subteran doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară şi în pădurile din împrejurimi.

Sursa: Adevarul

arii protejate, pestera, peturi, Romania, turisti

Pentru a primi eticheta verde, operatorii trebuie să îndeplinească trei criterii dintr-un total de şase. Printre acestea se regăsesc utilizarea energiei alternative, a becurilor ecologice în cadrul locaţiei turistice, folosirea detergenţilor ecologici, dar şi promovarea produselor tradiţionale româneşti ecologice.

Noul proiect modifică directiva europeană din domeniu, introdusă în legislaţia românească în urmă cu patru ani, dar care nu prevede stimulente pentru operatorii din turism care vor să presteze servicii ecologice.

În cazul în care proiectul va trece de votul Parlamentului, în maximum 45 de zile de la data comunicării în Monitorul Oficial al României, Ministerul Turismului este nevoit să modifice normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică.

Singurul hotel eco se află în staţiunea Saturn

La jumătatea lunii iulie a anului trecut, hotelul Saturn din staţiunea cu acelaşi nume de pe malul Mării Negre a fost prima unitate de cazare care a primit din partea conducerii ministerului de resort de la acea vreme, eticheta ecologică europeană pentru serviciile turistice oferite. Este singurul hotel din România care poate folosi această etichetă ecologică.

Dintr-un total de 84 de criterii obligatorii şi facultative, locaţia de la malul mării a îndeplinit 37 de cerinţe obligatorii şi alte 21 facultative.

Criteriile se axează pe reducerea consumului de energie electrică şi de apă, folosirea redusă a substanţelor chimice şi pe colectarea selectivă a deşeurilor.

Sursa: Adevarul

colectare selectiva, deseuri, folosirea redusa a substantelor chimice, hotel ecologic, protectia mediului, structuri de primire turistica

Pentru alegerea destinatiei de vacanta, poti urmari optiunile de eco-turism. Multe dintre companiile de turism ofera vacante care sprijina dezvoltarea durabila. Trebuie sa alegi o locatie care are sisteme eficiente de tratare a deseurilor, care recicleaza, care este eficienta energetic si, pe cat posibil, care foloseste surse energetice ecologice, precum energia solara sau hidroelectrica.

Iar pentru asta optiuni exista din plin chiar la noi in tara. De fapt, Romania deţine cel mai mare număr de pensiuni ecologice din sud-estul Europei, respectiv 14, majoritatea in Retezat, Piatra Craiului, Bucovina şi Sibiu.

Pensiunile eco nu inseamna doar energie regenerabila si reciclare, ci si servicii specifice pentru clienti: meniuri naturale, mincare organica, activitati de responsabilizare pentru turisti. Aici se includ, bineinteles, plimbari cu mijloace de transport traditionale, si excursii tematice

Costul unui sejur într-o astfel de pensiune se ridică la 500 de euro, insa face toti banii.

Cele 14 pensiuni sunt acreditate eco de catre Asociaţia de Ecoturism din România, si indeplinesc nu mai putin de 20 de criterii care tin protejarea naturii, a obiceiurilor traditionale, dar si de calitatea serviciilor oferite.

Din pacate insa nici una dintre ele nu detine certificatul european, insa nu e vina lor. Ca de obicei, autoritatile de la Bucuresti nu au habar despre costurile si criteriile necesare implementarii sistemului european, si nici nu se sinchisesc sa afle, desi ar fi suficienta o simpla cautare pe pagina paralmentului european. Intre timp, europarlamentarii elaboreaza o serie de reglementari care vor simplifica accesarea acestui program si pentru tarile mai lenese, ca Romania.

Dar sa revenim la vacanta noastra: ai ajuns in statiune, te-ai cazat, si cu siguranta vrei sa inspectezi imprejurimile. Cel mai bun mijloc de transport prin statiuni este fara indoiala bicicleta, asta daca nu vrei sa mergi pe jos. Inchirierea unei biciclete este mai ieftina decit inchirierea unui automobil. In plus, bicicleta e prietenoasa cu mediul, dar si cu sanatatea ta, si iti poate oferi ragazul necesar pentru a admira imprejurimile.

La hotel sau la pensiune, un comportament ecologic inseamna in primul rind sa faci economie. Chiar daca nu platesti separat utilitatile, este bine sa stii ca a face economie la apa si electricitate nu inseamna doar a plati mai putin, ci mai ales a proteja mediul. Asadar, nu lasa robinetul sa curga daca nu ai nevoie de apa pe moment, si ai grija sa il inchizi bine. Un robinet care picura poate irosi pina la 90 de litri de apa pe zi.

Atentie si la consumul de electricitate. Chiar si incarcatorul mobilului consuma o cantitate importanta de energie daca il lasi in priza fara sa il utilizezi. Nu lasa calculatorul in stand-by si nici becurile aprinse, daca nu ai nevoie de ele pe moment.

Si nu in ultimul rind, ai grija unde arunci deseurile. Daca ti-ai ales pentru cazare o locatie care recicleaza, este bine sa colectezi separat gunoiul. Se pot recicla ziarele, revistele, cutiile de bauturi si orice produs din plastic.

Sursa: Blog Unda Verde

ecologie, turism, vacanta

Iubitorii de natură se feresc de campinguri

Vacanţa cu cortul are, de altfel, un mare avantaj: este cât se poate de ieftină şi oferă o porţie sănătoasă de aventură şi de aer curat. Excursioniştii pot campa aproape oriunde le place, dacă locul nu este însemnat drept proprietate privată. Sunt însă câteva lucruri la care trebuie să fie atenţi. De exemplu, zona de campare trebuie să nu fie inundabilă şi nici să nu existe pericolul prăvălirii de pietriş. Este de preferat ca în apropiere să se afle o sursă de apă, lemne de foc şi eventual alte corturi - pentru siguranţă.

Cei care preferă campingurile organizate pot alege unul dintre cele 47 de locuri de campare autorizate de reprezentanţii Ministerului Turismului. Puţine dintre acestea îndeplinesc condiţiile necesare de confort.

Mii de străini vin în România special pentru a face excursii pe munte, în mijlocul naturii, explică Radu Zaharie, directorul agenţiei Inter Pares. „România oferă marele avantaj de comuniune cu natura. Dacă turiştii vor să aibă parte de linişte, le recomandăm să meargă pe munte şi să evite campingurile sau aglomerările de grătare de pe marginea şoselelor”, afirmă Zaharie.

Rulotele, un confort mai costisitor

Pasionaţii de călătorii cu rulotele au parte de o mulţime de bătăi de cap - cele mai multe campinguri sunt slab dotate şi neîngrijite, iar zonele în care aceştia au parte de toate cele necesare aproape că pot fi numărate pe degete.

„Există foarte puţine campinguri care se ridică la standarde internaţionale şi dispun de facilităţi de campare pentru rulote”, este de părere Octavian Archip, directorul agenţiei RIT International, care organizează astfel de excursii cu turişti străini. Potrivit aces tuia, rulotele au nevoie de un spaţiu generos, unde să dispună de energie
electrică, apă, duşuri şi toalete şi, în plus, fose pentru deversarea toaletelor chimice. O altă problemă o reprezintă infrastructura şi locurile de parcare atât din oraşe, cât şi din apropierea obiectivelor turistice.

Vacanţa în aer liber este, din punct de vedere al preţului, accesibilă tuturor: camparea unui cort pleacă de la 13 lei pe zi, pentru o persoană, în zona Bran, şi ajunge la şase euro în Bucovina. Rulotele vor plăti cam 65 de lei, pentru două persoane, în apropierea Castelului Bran.

Pe litoral, preţurile sunt ceva mai mici. În Năvodari, de exemplu, în această perioadă, cei cazaţi la cort plătesc 9 lei/persoană şi 6 lei pentru maşini, în timp ce parcarea rulotelor îi va costa pe proprietari
15 lei. Conectarea la electricitate costă încă 15 lei. Vara, tarifele se schimbă puţin - turiştii din cort vor plăti un tarif aproape dublu.

* Bacău - Camperland (Dărmăneşti)
* Braşov - Dârste
* Braşov - Camping Vampire (Bran)
* Bucureşti - Casa Albă
* Cluj - Eldorado (Gilău)
* Constanţa - Camping S (Năvodari)
* Sibiu - De Oude Wilg
* Mureş - Vila Franka (Sighişoara)
* Mureş - Vaskert (Sovata)
* Suceava - Popas Bucovina (Suceviţa)
* Timiş - Camping Internaţional (Timişoara)

Sursa: Evenimentul Zilei

alternativa eco, camping, excursii, turism ecologic

Venitul anual obţinut de muzeu de pe urma Peşterii Polovragi este de 24.300 de lei. Turiştii pot vizita galeria doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară în pădurile din împrejurimi.

Sursa: Gazeta de Sud

cheile oltetului, gorj, pestera polovragi