Luni

Australienii au descoperit sute de specii marine noi

Comenteaza Mai 4, 2009 – 9:45 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Corali moi, crustacee şi izopode mici, toate nedescrise până acum de ştiinţă şi toate vieţuind pe lângă două insule îndepărtate, dincolo de coasta Australiei. Aceasta este recolta biologilor marini implicaţi în conservarea recifelor

Oamenii de ştiinţă de la Institutul Australian de Ştiinţă Marină au examinat adâncimile din jurul insulelor Heron şi Lizard din reciful Great Barrier şi din reciful Ningaloo, lung de peste 270 de kilometri, descoperind 130 de specii noi de corali moi, câteva specii asemănătoare creveţilor - unele cu cleştii mai mari decât întreg corpul lor - şi zeci de crustacee micuţe, informează ,,The Guardian’’. Totodată, au colectat în jur de 100 de organisme mici din ordinul izopodelor (un tip de crustacee), considerate a fi inedite pentru ştiinţă. Unele izopode sunt paraziţi care se îngroapă în gura peştilor şi le ciugulesc limbile.

Scafandrii însoţiţi de muzeografi au cercetat apele până la 30 de metri adâncime, folosind capcane de plastic pentru a colecta organismele noi. În unele situri, ei au acoperit cu pungi coralii morţi şi le-au răscolit pentru a captura toate organismele vii dinăuntrul lor. Un singur coral trecut în nefiinţă poate conţine peste 150 de crustacee şi moluşte. “Am fost foarte surprinşi şi bucuroşi să găsim o asemenea varietate de viaţă marină care nu a mai fost descrisă până acum, în special corali moi, izopode, crustacee tanaide şi viermi, în ape pe care scafandrii le accesează uşor şi în mod regulat”, se mândreşte pentru publicaţia britanică Julian Caley, şeful secţiei de conservare şi biodiversitate din cadrul institutului australian şi colider al unui census al vieţii marine din recifele de corali. Expediţia australienilor se înscrie într-un efort de patru ani şi va hrăni censusul global ce îşi va prezenta primele rezultate în 2010.

Izopodele sunt grup bogat de crustacee ce folosesc antene pentru a gusta şi a mirosi mâncarea, în timp ce tanaidele sunt mai mari şi adesea se aseamănă cu creveţii. Coralii moi nu clădesc recife asemenea celor duri, dar pot totuşi să acopere un sfert din fundul mării în anumite regiuni, asigurând un habitat pentru alte specii.

Heron şi Lizard sunt insule bine echipate pentru turiştii amatori de scufundări şi deşi au centre de cercetare ştiinţifică dotate, conservaţioniştii nu ştiu multe despre diversitatea organismelor ce trăiesc în apele înconjurătoare. Ningaloo este la rândul său un punct de atracţie pentru scafandri, mare parte dintre ei venind să vadă rechinii-balenă ce se hrănesc în zonă.

“Scopul nostru principal este să înţelegem viaţa din recifele de corali. Sunt habitatele cu biodiversitatea cea mai mare din oceane, dar încă ştim foarte puţin despre vietăţile care le locuiesc”, recunoaşte Caley. Pentru a da importanţă muncii sale, el vorbeşte despre ameninţările la care sunt supuse aceste habitate, de la încălzirea globală la poluarea şi acidificarea oceanelor. “Dacă nu ştim ce este acolo, nu vom afla dacă acţiunile noastre au succes sau nu în protejarea recifelor”, adaugă conservaţionistul australian.

Sursa: Cotidianul

australia, biodiversitate, conservarea recifelor, corali, crustacee, heron, izopode, lizard, ningaloo, specii noi